duminică, 31 martie 2013

Marea trimitere

Simion Felix Marțian
(Matei 28:19-20)

Timpul se scurge, fluviu-nvolburat,
Ducând evenimente în uitare,
Însă memoria le-a consemnat
Pe cele ce pământul le-a schimbat,
Fapte ce au urmări nepieritoare.

Să ne oprim, privind înspre trecut
La început de eră-n Galileea,
La un eveniment bine ştiut
Din multele care s-au petrecut
Pe locurile-acelea-n vremea-aceea,

Când pe un munte Domnul înviat
Înconjurat de mica Lui oştire
(Cei unsprezece care L-au urmat),
O nouă strategie i-a-nvăţat:
De-a cuceri pământul prin iubire.

"Duceţi-vă, le-a poruncit Isus,
Ducând în beznă sâmburul luminii
Şi de la răsărit pân-la apus
Să faceţi ucenici, precum v-am spus,
Să-i botezaţi în Numele Treimii."

Din pisc în pisc sunând, din deal în deal,
Ecou reverberat din stâncă-n stâncă,
Dus prin milenii de al vremii val
Se-aude şi azi, tot mai actual,
Îndemnul de atunci, valabil încă.

Să ne-nrolăm în oastea lui Isus
Şi pentru El să cucerim pământul;
Suntem ai Lui, însă atâţia nu-s,
Să îi salvăm ducând ce-avem de dus,
Adică ceea ce-am primit: Cuvântul.

"În toate zilele Eu sunt cu voi"
A mai rostit Isus în Galileea,
Şi azi, simţind puterea Lui în noi,
Să fim în lupta dragostei eroi
Căci pentru focul ei purtăm scânteia.

Amin
Vulcan, 17 aug. 2007     Simion Felix Marțian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu