miercuri, 12 iunie 2013

Căsătorie Octav şi Andreea (dedicaţie)

Octav şi Andreea
( Galaţi, mai 2009)


De când iubirea-şi cântă melopeea,
Şi pare-un curcubeu floralul strai
Ce face din Galaţi un colţ de rai,
Aşa cum îl văd azi Octav şi-Andreea.
Ei sunt azi miri, însă povestea lor
Începe, natural, cu…”a fost odată…”
Şi-a fost întâi un susur de izvor,
Apoi un val de Jiu, clocotitor,
Curgând spre Dunărea înspumegată.
Aşa s-au întâlnit, frumoşi şi buni,
Dar ştim că nu-i nimic la întâmplare
Căci fiind însoţiţi de rugăciuni
Ei avut alături, prin furtuni,
Mereu o mână călăuzitoare.
E mâna tare-a Tatălui divin
Care-n iubirea Sa nespus de mare
I-a aşezat aici, crin lângă crin
Şi dintr-al veşniciilor preaplin
Le dă cereasca binecuvântare.
De astăzi unul este drumul lor
Căci binecuvântând Domnu-i uneşte,
Iar noi să ne rugăm stăruitor
Să-i însoţească şi pe viitor
Cu binecuvântări Cel ce-i sfinţeşte.
Să aibă pace sfântă în cămin
Iar bolta vieţii lor mereu senină,
Belşug de pâine şi hambarul plin,
Şi toate-acestea printr-un har divin
Într-o viaţă dusă în lumină.
E nuntă la Galaţi şi luna mai
Le dăruieşte mirilor parfumul,
Dar le dorim ca un parfum de Rai
Şi-al binecuvântărilor alai
Să le-nsoţească totdeauna drumul.
Amin

Simion Felix Marţian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu